miercuri, 16 iulie 2014

NU iubim degeaba




IUBIM DEGEABA! Am scris pe peretele de langa lift acum cateva luni intr-o seara in care simteam ca duc toata greutatea lumii pe umeri iar singuratatea apartamentului nu-mi poate oferi niciun fel de mangaiere. Am scrijelit cuvintele cu furie, cu cheia lasand urme pe varul alb. Gestul a fost adolescentin rebel dar vroiam ca si altii sa fie martorii acestei razvratiri spontane sau mai degraba a unei capitulari dupa indelungi lupte cu speranta ca va sosi vremea cand nu o sa ma mai simt precum un lup singuratic ce urla la luna tanjind dupa companie.

La cateva zile dupa mica mea razvratire, ochii mi-au cazut pe literele de pe perete. Ceva insa era diferit acum. Cineva stersese cuvantul “degeaba” ingrosand cuvantul “Iubim”.
Am pufnit nemultumita gandind ca doar un adolescent indragostit putea sa afirme asta. Mi-am intarit din nou afirmatia “IUBIM DEGEABA” convinsa fiind ca de aceasta data va ramane intacta descurajandu-i pe alti romantici incurabili sa spere la iubiri imposibile si sa-i saleveze de la a trai sperante desarte.

Cateva zile nu s-a petrecut nimic, pana intr-o dimineata cand iesind din lift am vazut scris NU iubim degeaba! Un NU scris cu pixul ingrosat, cu litere rotunde si blande insa solid si aducator de speranta.
Am zambit; strainul care intrase in jocul meu mi-a facut ziua mult mai buna fara sa stie. Am desenat o fata zambitoare si un multumesc. Acum vad in fiecare zi , langa lift ca NU iubim degeaba si imi amintesc de toate motivele pentru care iubesc , de persoanele pe care le iubesc si le binecuvantez inca o data. Imi amintesc in fiecare zi ca nicio iubire nu este degeaba, ele exista in suflet cu un motiv…

luni, 7 iulie 2014

P.S. Te Iubesc…




Cand incepi sa te iubesti pe de-a ntregul si iti permiti sa fii iubit de catre ceilalti, cand incepi sa iubesti, nu proiectiile cu care ai trait ani la rand ci omul in toata normalitatea sa, cu calitati si defecte, atunci , ceva in interior se schimba radical. Perceptiile tale, fricile tale, lucrurile pe care le valorifici si felul in care te raportezi la ceilalti se schimba. 

Cand te simti iubit si mai ales cand te iubesti in toata complexitatea ta, incepi sa nu mai accepti jumatatile de masura pe care inainte te rugai sa le primesti. Nu mai ceri doar nopti de dragoste si aventuri fugare ci iti doresti  experiente  alaturi de acelasi om care iti apreciaza zambetul si stralucirea din ochi.

De curand ii spuneam iubitului meu “cu tine vreau sa experimentez noi inceputuri”. Sa inveti sa te lasi iubit este cel mai frumos inceput. Cand stii sa-ti tii in permanenta garda sus, iti trebuie curaj sa-ti dezvelesti sufletul in fata cuiva, chiar si in fata cuiva care isi asterne sufletul si intentiile inaintea ta.

Sa simti liniste in suflet dupa furtuni internimabile de sentimente incercate, e cel mai frumos si ciudat sentiment din lume. Zic ciudat deoarce la inceput te simti golit de ceva ce nu poti identifica.  Prima reactie este aceea de fuga, dar dupa ce fugi si vezi ca nu te urmareste nimic rau, te intorci curios sa simti mai mult din plenitudinea acelei linisti.

N-as fi crezut niciodata ca perspectiva ti se poate schimba atat de mult. Si asta nu se intampla numai datorita unei relatii armonioase, ci pentru ca dupa indelungi cautari a ceva, am simtit anul acesta ca in sfarsit mi-am regasit bucatica de suflet lipsa. Am vazut cum sufletul renaste, cum zambetul mi se intregeste si cum chipul isi pierde din asprime.

Repet, atunci cand te iubesti suficient pentru a te lasa iubit, lucrurile se schimba.

P.S. …