Mintim. Mintim constant cand e vorba de sentimentele noastre. Mintim cand ne e dor, inghitim cuvintele care trebuiesc spuse in momentele cheie, evitam sa ne aratam slabiciunile si ne ascundem cand iubim. Ne e teama, groaza de esec si de respingere astfel incat ne ascundem sub fatada unui bloc de gheata si astfel ratam momentele de intalnire cu cei mai importanti oameni din viata noastra. Nu le aratam cat de mult ne bucura prezenta lor, nu le aratam ca alaturi de ei e singurul loc unde vrem sa fim, nu le aratam dragostea si pasiunea din sufletele noastre. Nu spunem ca vrem sa fim cu ei, nu spunem ca ne dorim ca ei sa ne iubeasca, nu spunem ca ne dorim sa ne aleaga pe noi si nu alta persoana. Sunt niste cuvinte atat de simple dar pe care niciodata nu ne permitem sa le spunem. In schimb ne înfuriem cand nu am fost alesi, cand nu suntem noi cei iubiti, cand nu mai putem sa le spunem ce simtim cu adevarat. Ne trezim cu dorinta puternica de a spune te iubesc, mi-e dor de tine, as vrea sa fiu cu tine si nu putem face absolut nimic sa schimbam asta. Nu putem da buzna inapoi in vietile lor doar pentru a le spune ce simtim, nu putem sa ne exprimam regretul in fata unei persoane care a avut curajul de a face o alegere….si acea persoana nu ai fost tu. Cat de mult va dura regretul de a fi pierdut ocazia de a te exprima nu as putea spune. Depinde cat de furios esti pe propria persoana pentru slabiciunea ta si cat suflet ai investit. Regretul dainuie intotdeauna si ramai cu intrebarea constanta „ce-ar fi fost daca….?” Uneori chiar si in cazul in care esti fericit cu viata actuala, exista momente in care privind in urma nu poti sa nu te intrebi. Deci e mai bine sa recunoastem ca AM MINTIT! Si sa spunem Alege-ma PE MINE! Doreste-ma PE MINE! IUBESTE-MA PE MINE!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu